Din „Dacă vii, Brâncuș”
Sunt plecat departe
Să deschid o carte;
Bolta să deschid
Și rânduri sclipind
De stele-nțelepte
Ochii să-mi îmbete.
Cartea asta mare
Când răsare soare
Lume să se facă.
Să cuprindă toată
Lumina visată.
Sunt plecat departe
Să deschid o carte:
Bolta de-o deschid
Filele-i de vid
Fac de mine haz
Și-mi dau peste nas.
Tot mai bine-n lume:
Viața are nume
Și-o poți lua arar
De l-abecedar.
Prin noaptea ploioasă,
Ai mers către casă,
Și venind încoace
Călcași în băltoace.
Oare n-ai văzut
O stea a căzut?
Dintre nori desprinsă,
Pe pământ aprinsă,
De iubire stinsă?
Fulger ea a fost,
Fulger fără rost,
Mistuit, în joc,
De propriul foc.
Ștefan Bănulescu
text integral în Opere, vol. II, p. 846-848