Poemele săptămânii: Din „Scrisoare de duminică” – Scrisori către Florenţa Albu, VII


Din „Scrisoare de duminică”

Sunt timpuri când clipele devin vers,

Când tot ce ai trăit până atunci e îndepărtat şi şters,

Sunt dimineţi care strălucesc într-o singură seară,

Seară, unică seară,

Miere fără ceară.

 

Sunt timpuri mari adunate în câteva clipe,

Clipe fără trecut, fără viitor, clipe unice.

De ce treceţi pe lângă ele, oameni, de ce vă e teamă,

De ce le nesocotiţi şi le vârâţi în sacul vostru de drum

Şi călătoriţi în destine de fum

Ştefan Bănulescu

text integral în Opere (2005), vol. II, p. 871-872

pentru istoria literară a acestor poeme, vezi „Scrisoare de luni”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s